ACUFENE , tinitus, țiuituri în ureche

Ce sunt acufenele?

Acufenele reprezintă zgomotele percepute, în mod eronat, în urechi sau în tot capul, ca o țiuitură, vâjăială, fluierături. Urechea internă conţine celule care simt mişcările şi vibraţiile pe care le  transmit către creier ca sunete. Apar când aceste celule nu funcţionează corect şi transmit impulsuri electrice pe care creierul le interpretează greşit ca fiind sunete.

Aceste senzaţii auditive anormale pot fi  percepute în acelaşi ritm cu bătăile inimii sau cu respiraţia, pot fi continue sau le poţi auzi o perioadă, după care dispar ca apoi să revină.

Pe lângă acufene, în funcţie de afecţiunea care le produce, mai pot apărea şi alte simptome: secreţii auriculare, ameţeală sau vertij, durere la nivelul urechii, febră, cefalee, roşeaţă, tumefacţie (umflare) sau căldură la nivelul urechii.

Care sunt cauzele care pot determina acufenele?

Cea mai frecventă cauză constă în expunerea la sunete puternice. Circa 90% dintre persoanele afectate de acufene suferă de un nivel scăzut al auzului din cauza zgomotului puternic (o singură expunere la un zgomot puternic este suficientă pentru determinarea acufenelor).

Orice afecţiune obstructivă a urechii externe, medii sau interne este capabilă să antreneze acufene: otita externa, acumularea de cerumen, prezența de corpi străini în ureche, otita medie acută, otospongioza  care duce la rigidizarea lanțului osicular din urechea medie (boală ereditară a urechii medii care determină surditate), prezbiacuzia (pierderea auzului datorită înaintării în vârstă), leziuni ale nervilor auditivi din urechea internă şi foarte rar o posibilă tumoră benignă a nervului auditiv precum neurinomul de acustic.

Boala lui Meniere reprezintă creşterea volumului de lichid din canalul urechii interne, determină surditate şi vertij.

Ateroamele reprezentate prin depuneri de plăci de colesterol pe  vasele mari: carotidele comune, interne, externe care prin fluxul sangvin blocat sau micșorat de partea afectată determină acufene și amețeli prin tulburarea circulației cerebrale. Patologia vasculara se investighează prin ecografie Doppler și prin angio RMN.

Spondiloza cervicală, afectarea circulației sangvine în arterele vertebrale,  insuficiența vertebrobazilară poate determina acufene, amețeli dar nu determina vertij.  În aceste cazuri rotirea capului, aplecarea accentuează acufenele, simpla ecografie Doppler, precum și o radiografie a coloanei cervicale sau un RMN de coloană cervicală poate duce la un diagnostic corect.

          Medicamentele precum  aspirina în doze mari, unele antibiotice, antiinflamatoare, unele sedative şi unele antidepresive, antimalarice, chimioterapice au efect secundar acufenele.

Hipertensiune şi hipotensiunea arterială, boli cardiovasculare, , anemii, alergii, tumori cerebrale, diabet zaharat, afecţiuni tiroidiene, probleme ale gâtului sau maxilarului sau chiar traumatisme la nivelul capului sau gâtului, dureri ale articulaţiei temporomandibulare sunt alte cauze de apariție a acufenelor.

Acufenele se pot înrăutăţi în prezenţa anumitor factori: alcool, tutun, cafea, droguri, alimentaţie, iar stresul şi oboseala înrăutăţesc acufenele din motive pe care doctorii încă nu le-au elucidat.

Ce trebuie să facă un pacient cu acufene?

Să ajungă la un ORL-ist, neurolog care să caute cauzele care pot determina aceste acufene.

Se impune urgență în investigarea acufenelor care au apărut ca urmare a unui traumatism la nivelul capului sau dacă sunt însoţite de simptome cum ar fi confuzie sau pierderea cunoştinţei chiar pentru scurt timp, pierderea memoriei, greaţă cu sau fără vărsături, ameţeală sau vertij, hemoragie severă.