: Pentru programari Luni - Vineri 09:00 - 18:00
  Contact : 0733.729.445

SURDITATEA PROFESIONALÃ

Ce este surditatea profesională?

Scãderea permanentã a pragului auditiv la frecvența de 4000 Hz, cu peste 30 dB, în general simetricã și bilateralã, fãrã interesarea frecvențelor conversaționale, de etiologie profesionalã.

Este determinatã de expunerea prelungitã la zgomot în timpul muncii, si se traduce clinic prin pierdere de auz si acufene (tiuituri in ureche).

PZ1

Cum se manifestă surditatea profesională:

Se instaleazã progresiv, iar din punct de vedere clinic se considerã cã existã trei etape:

  1. Faza de adaptare:

Individul, care lucreazã în mediu cu zgomot mai multe ore sau zile, acuzã o simptomatologie subiectivã caracterizatã prin stare de rãu general, țiuituri în urechi, astenie, senzatie de ureche înfundatã.

Examenul audiometric deceleazã o hipoacuzie obiectivã de o parte si de alta a frecventei de 4000Hz, hipoacuzie ce poate atinge o pierdere de 40–50 dB. Caracteristic acestei faze- hipoacuzia este reversibilã, auzul putând reveni la normal dupã câteva ore sau zile, dupã scoaterea individului din mediul zgomotos și reapare la o nouã expunere la zgomot. Cu  timpul,perioada de recuperare devine mai lungã si dacã bolnavul nu este scos din mediul respectiv, se instaleazã perioada de latentã.

  1. Faza de latentã:

Se caracterizeazã prin instalarea unei hipoacuzii de perceptie permanentã, bolnavul sesizând acest deficit auditiv. Sunt interesate frecventele înalte.  Audiometria aratã un scotom caracteristic la nivelul frecventei de 4000 Hz si se lãrgeste cãtre 6000 si 3000 Hz. Hipoacuzia devine în cele din urmã manifestã clinic, bolnavul aude multumitor vocea normalã, dar nu mai percepe vocea soptitã, urmãreste dificil conversatiile la care participã mai multe persoane.

  1. Faza de surditate manifestã:

Este deja o fazã avansatã a hipoacuziei de perceptie, bolnavul sustine cu dificultate o conversatie si prezintã acufene supãrãtoare. Audiograma arata hipoacuzia de perceptie, care este extinsã la frecventele înalte si joase. În aceastã fazã, leziunile sunt ireversibile, surditatea devenind permanentã.

Diagnosticul pozitiv se bazeazã pe anamnezã si audiograma.

Cum se previne ?

Tratamentul  numai profilactic, tehnic si medical.

Profilaxia tehnicã – mãsuri tehnico-organizatorice care vizeazã eliminarea surselor de zgomot sau diminuarea intensitãtii lor. De asemenea, trebuie luate mãsuri împotriva propagãrii zgomotului, precum si dotarea

muncitorilor si purtarea obligatorie de cãtre acestia a echipamentului individual de protectie.

Profilaxia medicalã – la angajare, muncitorii care vor lucra în mediu cu zgomot vor fi examinati clinic ORL, pentru a depista leziuni preexistente si se vor efectua teste de vulnerabilitate. La cei angajati se fac controale periodice pentru a depista indivizii predispusi la surditate si pentru a-i scoate la timp din mediul zgomotos.

 

PRESBIACUZIA:

Ce este presbiacuzia?

pz2

Este un proces de îmbãtrânire fiziologicã a structurilor neurosenzoriale ale urechii interne si a centrilor de integrare auditivã.

Presbiacuzia este subdivizatã din punct de vedere al leziunilor anatomopatologice în patru tipuri:

  1. Presbiacuzia senzorialã.
  2. Presbiacuzia metabolicã.
  3. Presbiacuzia nervoasã.
  4. Presbiacuzia mecanicã.

pz3

          Presbiacuzia senzorialã se caracterizeazã prin leziuni de atrofie a organului nobil al auzului, organul lui Corti, începând cu primul tur de spirã (frecventele initial interesate fiind cele înalte).

Audiograma – la început sunt afectate frecventele de 7000-8000 Hz, restul frecventelor fiind neafectate.

          Presbiacuzia metabolicã este secundarã atrofiei striei vasculare, cu diminuarea productiei de endolimfã.

          Presbiacuzia nervoasã se datoreazã alterãrii centrilor corticali. Clinic, se caracterizeazã prin discordanta dintre audiometria tonalã si audiometria vocalã, cu modificãri importante. Este secundarã proceselor aterosclerozã cerebralã si fenomenelor de lacunarism cerebral.

          Presbiacuzia mecanicã se datoreste leziunilor din canalul cohlear (membrana bazilarã, atrofia ligamentului spiral). Acest tip de presbiacuzie se instaleazã în jurul vârstei de 50–60 de ani. Este bilateralã si însotitã de acufene intense.

Presbiacuzia este un proces fiziologic de îmbãtrânire a analizatorului acusticovestibular si nu are tratament.

Tratamentul cu vasodilatatoare, vitamine din grupul B produce ameliorãri subiective ale auzului. Când este afectat auzul social, se recomandã protezare auditivã pe cale aerianã, cu rezultate excelente.